Retezatul – teorii hazlii, legende și povești PDF Print E-mail

 

Dacă întrebi ”De ce e Retezatul retezat?”… te miri ce răspunsuri primești. Depinde pe cine întrebi.

Un puști numai ochi și zâmbete, are o teorie modernă, care sună așa: ”Roboții au tăiat vârful cu laserele, că nu puteau trece navele lor intergalaPtice (sic!). La început, vârful muntelui era până la cer și-i încurca”.
Varianta asta n-o găsim în caietul cu povești despre Retezat, unde Luță – Acviluță* și-a notat tot felul de basme și legende. Tragem cu ochiul în caietul lui și vă spunem și dumneavoastră câteva. Sunt vechi, cu uriași, flăcăi viteji, prinți și vrăjitoare și… la fel de credibile ca teoria puștiului de mai sus. Nouă…oricum ne plac!

Retezatul - vârful făcut de un flăcău viteaz Demult, tare demult, în locul unde azi e Țara Hațegului, trăiau niște uriași. Unul dintre ei, cam hoț de felul lui, cobora în sate și fura vitele oamenilor. Mulți feciori și-au pierdut viața încercând să-l oprească, dar au fost răpuși de uriaș. Într-un târziu, un voinic a reușit să-l dovedească pe uriașul cel rău. Ca să fie sigur că acesta nu supraviețuiește, i-a tăiat capul. În acel moment, s-a întâmplat o minune și uriașul s-a prefăcut într-o stâncă imensă ”fără cap” (Retezatul). Mâna i-a căzut printre munți și s-a prefăcut în apă. Podul palmei sale s-a transformat în lacul Bucura, iar degetele în lacurile Slăvei, Lia, Ana, Viorica și Zănoaga

Retezatul - vârful tăiat de o fată pizmașă 
Trăia odată un uriaș care avea o fată și un fecior. Fata era frumoasă și voinică, dar tare rea și invidioasă din fire. Înainte de moartea sa, uriașul a împărţit ţara celor doi copii ai săi. Ca să vadă mai bine cât de mare este partea lor din moştenire, cei doi s-au urcat pe câte un munte: feciorul pe muntele numit acum Retezat, iar fata pe vârful Rusca, spre apus de Retezat. Fetei i s-a părut că partea de ţară a fratelui său este mai mare şi mai frumoasă decât a ei și, de ciudă, a luat un fier de plug şi l-a aruncat spre fratele său, care era pe celălalt vârf. Fierul nu l-a nimerit pe flăcău, dar a retezat vârful muntelui, care de atunci a rămas retezat.


În caietul lui Luță – Acviluță mai sunt legende despre vârfurile din Retezat, dar cea despre Iovan Iorgovan ne place cel mai mult. V-o spunem altă dată. Acum vrem să vă povestim câte ceva despre lacurile din Retezat.

Lacurile Bucura și Zănoaga

Bucura și Zănoaga, cel mai întins și cel mai adânc lac glaciar din țară, au o poveste interesantă. Iat-o pe scurt! Se spune ca în Retezat își făcuseră sălaș niște uriași care mereu se luptau între ei. De la atâta luptă, li s-a făcut sete. Ca să-și astâmpere setea, unul a săpat un ceaun în trupul Pelegii, iar altul a scobit în cel al Zănoagei. Apa s-a strâns în căldări și așa au luat naștere lacul Bucura și lacul Zănoaga. În timp ce sorbeau apa, din gurile uriașilor au sărit mai multi stropi. Imenși! Din acei stropi s-au format o mulţime de tăuri în jurul celor doua lacuri.

Tăul Țapului

Acesta este cel mai pitoresc lac din Retezat, fiind singurul care are o insuliță cu ochi verzi, de jneapăn. Iată povestea lui.

Un prinț frumos, cu ochi verzi strălucitori, stăpânea peste întinderile Retezatului. Fiindcă prințul n-o iubea, o vrăjitoare rea l-a transformat în țap și l-a aruncat într-un lac dintr-o căldare glaciară adâncă. Trupul țapului a format o insuliță în mijlocul lacului, pe care se pot vedea și acum cei doi ochi verzi ai prințului.

Cascada Lolaia

Cândva, demult tare, la un sfârșit de vară, o frumoasă ciobăniță cu numele Lolaia, cobora cu oile din Retezat spre sătucul ei Nucșoara. Dintr-odată, parcă venită de nicăieri, o arătare uriașă și înfrcoșătoare s-a abatut asupra turmei și, cu mare lăcomie, a mâncat toate oile.
Pe loc, de frică, cosițele* aurii ale fetei au albit, iar ea s-a aruncat în valea de lângă drum. În locul unde s-a aruncat, s-a făcut o gaură adâncă în stâncă, iar apa pârâului a format o cascadă. Și acum, la cascada Lolaia, se văd cele două cosițe despletite ale fetei, curgând ca două șuvoaie argintii.

*cosiță, cosițe - părul lung al femeilor, împletit în cozi; șuviță de păr

Dacă nu vă plac poveștile, găsiți pe site-ul Parcului Național Retezat, varianta științifică, spusă de geologi și geografi. http://retezat.ro/index.php/romana/despre-parc/mediu-fizic.html?start=1

Asta nu-i pe placul lui Luță care-i mare fan de zâne, uriași, prințese, comori ascunse…________________________________________________________________

*Luță – Acviluță, mascota Parcului Național Retezat, este puișorul mic și nostim al acvilei de munte, pasărea simbol a parcului.

 

 

Următor >
 

SUS