Geologie

Prin întinderea sa, Parcul Naţional Retezat se suprapune structurilor geologice care alcătuiesc grupa munţilor Retezat – Godeanu. Din nucleul central al acestora se desprinde radiar, spre nord, Masivul Retezat, bine individualizat datorită încadrării lui între depresiunile tectonice Petroşani şi Haţeg. El formează o “imensă fereastră tectonică” unde apare la zi autohtonul danubian flancat de cristalinul getic de tip "Sebeş – Lotru”.

Caracteristica principală a Munţilor Retezat este dată de prezenţa a două mari blocuri de roci eruptive care se desfăşoară pe direcţiile de curgere ale Lăpuşnicului Mare şi Râului Bărbat: spre nord masivul granodioritic de tip Retezat,care se desfăşoară pe o lungime de peste 40 km şi o lăţime de cca.20 km, şi masivul granodioritic de Buta, care apare în sudul culoarului de vale Lăpuşnic – Bărbat şi cade sub depozitele jurasice ale Retezatului Mic.

Între cele două blocuri este cuprinsă o fâşie de şisturi cristaline, aparţinând autohtonului danubian, cu şisturi cuartitice, micaşisturi filitoase şi şisturi clorito-amfibolice.

O altă fâşie de şisturi cristaline aferente domeniului danubian se întinde la nord-vest de blocul granitic nordic. Masa cristalină face corp comun cu intruziunile eruptive.

Sedimentarul este reprezentat prin câteva petece geologice paleozoice şi mezozoice, (în special calcare din Jurasic Superior si Cretacic Inferior), aparţinând cuverturii autohtonului, şi se află către periferia estică a Retezatului (Culmea Tulişa) şi în sud-sud vest (Retezatul Mic).

Cristalinul pânzei getice nu apare decât pe latura nordică a munţilor, pătrunzând mai departe sub sedimentarul depresiunilor Haţeg şi Petroşani.