Silvicultura pentru toti |
SILVICULTÚRĂ s. f. Știință care se ocupă cu studiul culturii, amenajării și exploatării pădurilor; ramură a economiei forestiere care, cuprinde amenajarea și protecția patrimoniului forestier, asigurând materia primă pentru industria forestieră. – Din fr. sylviculture. Dacă vă interesează pădurea, va invitam sa cititi articolele* scrise cu talent și umor de dl. Sorin Sfirlogea, un om care stie ce înseamnă pădurea și cunoaște sectorul silvic și cu bune și cu rele. http://sorin.sfirlogea.com/ Codru regulat 2. Există două feluri de codru, care diferă esențial din punct de vedere tehnic: codrul regulat și codrul grădinărit. Codrul regulat e atunci când marea majoritate a arborilor sunt de aproximativ aceeași vârstă (cu diferențe mai mici de 20 de ani între ei), ceea ce înseamnă că regenerarea s-a produs într-un interval scurt de timp, după exploatarea pădurii bătrâne. Avantajul principal este ușurința exploatării, adică te duci și tai în câteva etape tot lemnul, îngrijindu-te totuși să se regenereze pădurea la loc. Codrul grădinărit e foarte aproape de modelul natural al pădurii, adică ai permanent în pădure arbori de toate vârstele, împrăștiați uniform, de la puieți până la arbori bătrâni. Regenerarea se întâmplă permanent – când un arbore bătrân este exploatat, alții tineri apar în locul lui. Avantajul principal este că pădurea este permanent păstrată, iar echilibrul ei ecologic este mult mai bun. Codru gradinărit 3. După cum probabil v-ați prins, codrul grădinărit e foarte bio-eco, dar are un mare dezavantaj: exploatarea lemnului e foarte dificilă. Trebuie să ai utilaje mici, dar puternice și versatile ca să tai în fiecare an câte puțin, ici și colo, acolo unde arborii au ajuns la dimensiunile de exploatare, având mare grijă să nu distrugi arborii mai tineri, deci “strecurându-te” cu lemnul prin pădure până ajungi la drum. Plus că-ți trebuie drumuri peste tot, întreținute permanent, pentru că în fiecare an ai nevoie să le folosești. Exploatarea nu se mai face doar acolo unde pădurea a ajuns la vârsta exploatării, ci pe toată suprafața, permanent, câte puțin. Economic este ineficient, iar lemnului îi creste mult prețul. Dacă lemnul e scump, nu-l mai vinzi pe piață, pentru că taigaua rusească și tundrele nordice produc lemn de molid și pin pe suprafețe plane, care se recoltează ca porumbul, deci e foarte ieftin. 4. De o vreme încoace a început să se vorbească totuși de un nou tip de codru: codru neregulat. Asta e o combinație între codrul regulat și cel grădinărit, în sensul că se pot combina avantajele celor două într-o soluție de compromis. Ce înseamnă asta pe limba tuturor: să fie ușor de exploatat, dar să se dea pădurii o stabilitate ecologică mai mare. Practic asta înseamnă să mărești diferențele de vârstă între arbori – așa creezi stabilitatea – dar să exploatezi în mod concentrat – așa se asigură eficiența economică. 5. Bun, dar cum poți ajunge la codru neregulat? Prin două măsuri: (i) să rărești pădurea treptat și cu moderație pe măsură ce te aproprii de vârsta de exploatare și (ii) să lungești perioada de exploatare și regenerare. În prezent rărirea pădurii în ultimii 30-40 de ani dinaintea exploatării este interzisă, pentru că așa erau normele tehnice anterioare, ele luau în considerare doar codrul regulat. Noutatea noilor norme e că permite rărirea în ultima parte a vieții pădurii (în procente foarte mici, cam 5-7% din arbori la fiecare 20 de ani, dar doar dacă pădurea este deasă) până aproape de vârsta exploatării. Se vor crea astfel în pădurea rărită șanse să apară primele semne ale noii generații. Apoi, când se declanșează lucrările de exploatare, acestea ar putea fi întinse pe durate mai mari, de 30-40 de ani față de 15-20 de ani cum se face în prezent. Asta înseamnă că diferențele de vârstă între puieți vor începe să crească, pădurea va fi mai puțin regulată, dar mai stabilă. 6. M-am luat cu vorba și era să uit să menționez că aceste rărituri târzii nu se aplică direct, doar pentru că sunt reglementate de niște norme tehnice, ci trebuie să prevăzute de amenajamentele silvice, adică de planurile de management ale pădurii. Iar aceste planuri se întocmesc o dată la zece ani, deci abia peste zece ani vom vedea efectele acestor norme la scara întregului fond forestier din România. 7. Teoria cum că, prin aplicarea noilor norme tehnice se vor extrage 3 milioane de metri cubi de lemn în plus, e o prostie – mai întâi pentru că nimeni nu are deocamdată o statistică fundamentată a volumului de lemn rezultat din răriturile suplimentare, iar în al doilea rând pentru că nu e vorba de nici un metru cub de lemn în plus: ce se exploatează la răriturile suplimentare se scade din ce se exploata la final, căci nu există niște lemn care miraculos se înmulțește precum pâinile și peștii din parabola lui Iisus. Arborii pe care îi tai la 90 de ani, nu-i mai poți tăia încă o dată la 120 de ani. Elementary, my dear Watson! 8. În final, trebuie să știți că problema lucrărilor de îngrijire și mai ales a răriturilor e mult mai complicată decât am prezentat-o eu aici. Firmele de exploatare refuză de multe ori să cumpere lemnul din rărituri, pentru că exploatarea e dificilă, lemnul e mărunt și nu prea se vinde decât la fabricile care toacă lemn sau la populație ca lemn de foc, deci cu prețuri mici. Și, de multe ori pădurile care trebuie rărite sunt departe de drumurile forestiere, deci e costisitor și scosul lemnului. Dar lucrările trebuie făcute, iar problema asta atârnă pe umerii administratorilor de păduri, care sunt obligați să respecte normele tehnice. Sper că v-am lămurit cum e cu răriturile, ca să nu vă luați după toate prostiile pe care le debitează unii și alții prin presă și la televizor. Și încă un pont: se tot vorbește de păduri virgine în ultima vreme. Există și o glumă care zice că definiția pădurii virgine sună așa: o pădure în care mâna omului n-a pus niciodată piciorul. Dar când mai auziți de păduri virgine sau când ajungeți prin vreuna care e catalogată așa, uitați-vă la diferențele de vârstă ale arborilor. Dacă mai toți sunt de aceeași vârstă, e clar că pe-acolo a trecut cândva toporul. Deci e virgină cam cum e și Madonna când cântă Like a virgin. *Articolul intreg poate fi citit aici http://sorin.sfirlogea.com/2016/09/04/niste-norme-tehnice-si-un-agent-vigilent/ *Alte articole despre pădure: Trebuie interzise tăierile rase? Cine taie ilegal pădurea? Chiar avem păduri virgine?
|