În Retezat- Godeanu- Țarcu există acum păduri frumoase, de diverse vârste, chiar dacă/deși aici s-au făcut exploatări forestiere intense începând cu secolul 19. Înainte de 1999, când s-a înființat Administrația Parcului Național Retezat, s-au făcut nenumărate tăieri de pădure, unele chiar în Rezervația Științifică și foarte multe în actuala zonă de protecție integrală. De exemplu, 120000 mc au fost tăiați în mai puțin de 5 ani (1976-1980) pe Lăpușnic și Râu Șes.

Sintagmele folosite de mass-media, referitoare la Retezat ca ”suprafață intactă” sau ”pădure virgină continuă” nu se potrivesc cu starea de fapt deoarece multe parcele silvice au fost tăiate și apoi regenerate natural și/sau artificial prin plantare, iar zona era brăzdată de multe drumuri forestiere.

În arhive există date clare despre tăierile de pădure din zonele unde acum este Parcul Național Retezat. Le prezentăm pe scurt.

Exploatare forestieră înainte de înființarea Parcului (1935)
-S-au făcut exploatări forestiere (tăieri rase la molid), începând din 1880, cu italieni aduși de proprietara pădurilor, fam. Kendeffy, de la firma Pecal, din provincia Udine.

Italienii de la firma Pecal (aici cu familiile lor) erau specializaţi în construcţia de jilipuri,
opusturi (greble) și în exploatarea şi plutăritul lemnului/ Colecția Di Gaspero

-După 1913 sunt consemnate exploatări masive în bazinul văii Judele şi pe Lăpuşnicul Mare. Pădurile plantate atunci pe Judele și Lăpușnic de către proprietar, fam. Kendeffy, fac parte acum din zona de protecție integrală a Parcului (portocaliu pe harta AICI )
Plutăritul liber se practica pe Lăpuşnicul Mare, Lăpuşnicul Mic şi ulterior pe Râul Şes. Baraje pentru acumularea apei (zătoni) existau la Rotunda, Drăgşanu, Branu şi pe Râul Şes. La Brazi exista o ,,greblă” pentru prinderea lemnului şi la Clopotiva o fabrică de cherestea.

Reîmpăduririle au fost făcute, prin grija proprietarului, cu material de împădurit de la pepinierele din Gura Zlata, Gura Apei şi Lunca Berhinei.

-În 1921 marele geograf Emmanuel de Martonne, aflat în expediție în Retezat, remarca că în bazinul Râului Şes au rămas mari suprafeţe dezgolite (unde s-a tăiat pădurea, dar nu s-a replantat).

-În bazinul Râului Bărbat (inclus acum în zona tampon) până la primul război mondial, s-au exploatat răşinoase pentru lemn de mină, practicându-se plutărit liber şi existând stăvilare la Murguşa, Bilugu şi Ciomfu.

Exploatare forestieră după înființarea Parcului (1935-1999)

-S-au exploatat răşinoase pe Piciorul Colţului, Gemenele (acum aici este Rezervația Științifică Gemenele) şi pe Lănciţu (acum aici este zonă de protecție integrală).

Depozit de bușteni exploatați pe Lăpușnic și, parțial, în Rezervația Gemenele/ colecția Di Gaspero;

-Exploatările au reînceput în 1962, când s-a recoltat lemn provenit din doborâturi de vânt în partea superioară a Lăpuşnicului Mare şi pe Râu Șes (1964).

Bustenii erau transportati prin plutărit liber/ colecția Di Gaspero

”La Greblă” se adunau buștenii aduși de ape/ colecția Di Gaspero

Foto Viorel Simionescu, 1963, Țapinarii trăgeau buștenii aduși prin plutărit de pe Lăpușnic și Râu Șes.

-În perioada de după 1964 s-a construit şi drumul forestier Baleia-Stâna din Râu, cu unele ramificaţii și s-au exploatat mai multe parcele silvice.

-Extragerile de produse accidentale şi tăierile de igienă s-au practicat îndeosebi în apropierea drumurilor. S-au făcut tăieri de pădure chiar și în Rezervaţia ştiinţifică Gemenele, pentru împiedicarea extinderii unor atacuri de insecte, la răşinoase.

Exploatare forestieră după înființarea Administrației Parcului (1999-2016)

În zona de protecție strictă (Rezervația Științifică Gemenele; cu roșu pe harta PNR) și în cele de protecție integrală (portocaliu pe harta PNR) nu se fac lucrări silvice și tăieri de arbori. Nici măcar arborii morți sau doborâți de furtună nu sunt tăiați, pădurea dezvoltându-se aici în mod natural, fără intervenția omului.
În conf. cu art. 22 din Legea 49/2011, în Retezat- Godeanu- Țarcu se pot face lucrări silvice diverse, inclusiv tăieri, în afara Parcului și în zona tampon a acestuia. Vezi AICI harta cu zonarea internă.

29 aug. 2016